Cum asigurăm dezvoltarea limbajului copiilor?

Cum asigurăm dezvoltarea limbajului copiilor?

Dacă un copil se dovedeşte a fi mai încet în procesul de dobândire a abilităţilor de comunicare, acest lucru nu demonstrează neapărat că el suferă de vreun tip de problemă de comunicare. Unii copii sunt, în genere, mai lenţi sau încep să-şi dezvolte mai târziu abilităţile de comunicare, urmând a recupera pe parcursul unei perioade de timp.

De fapt, istoria este plină de exemple de astfel de copii care au început să se exprime verbal târziu, dar au demonstrat că sunt atât de înzestraţi încât au devenit oameni de succes, ca Albert Einstein (care a început să vorbească la 4 ani) sau Lucian Blaga (a început să vorbească la 5 ani).

Cu toate acestea, în asemenea cazuri, părinţii nu ar trebui să aştepte ca lucrurile să se rezolve de la sine. Aceştia trebuie să se documenteze şi să încerce diverse tehnici pentru ca asimilarea limbajului să se realizeze cât mai eficient. Întârzierea apariţiei limbajului se dovedeşte a fi o problemă cu ocurenţă semnificativă, deoarece aproximativ 10% dintre preşcolari (anume cei până la 6 ani) suferă de o formă a acestei manifestări. Totuşi, acest lucru nu reprezintă la toţi o reală problemă de dezvoltare, deoarece unii dintre ei reuşesc să recupereze odată cu intrarea în colectivitate sau prin eforturile repetate ale părinţilor de a comunica cu ei.

Oricum, dacă observați o asemenea întârziere în asimilarea limbajului verbal, este totuşi mult mai bine să contactați un specialist, deoarece aceasta poate semnala o problemă neuronală.

Se ştie că printre cele mai bune instrumente pentru dezvoltarea vocabularului se numără cărţile; de aceea, multe dintre cazurile de întârziere a asimilării limbajului verbal la copii pot fi explicate prin faptul că părinţii nu le citesc copiilor. A citi cu şi pentru copil ajută la dezvoltarea creierului acestuia şi creează noi conexiuni neuronale.

Comunicarea ar trebui să devină o activitate interactivă pentru copil, prin care nu doar se transmit informaţii, ci se şi primesc. Tocmai de aceea, copilul trebuie tratat, în contextul comunicaţional, ca un partener egal. Corectarea exagerată a limbajului acestuia va da naştere unei temeri comunicaţionale şi îl va face să se exprime mai puţin.

Completarea de enunţuri poate fi o tehnică pe placul copiilor, pentru a-i convinge să se exprime. Orice părinte inventiv şi interesat va putea dedica 10 minute pe zi pentru a juca împreună cu copilul un astfel de joc de completare. În acest fel, copilul va observa şi învăţa cum îşi poate exprima în întregime gândurile, iar părintele îşi va cunoaşte mai bine copilul.

Astfel, dacă un copil începe mai greu să se exprime verbal nu înseamnă neapărat că este vorba de ceva grav, dar situația trebuie tratată cu seriozitate pentru a i se uşura asimilarea limbajului. Limbajul este o deprindere care poate fi asimilată într-o perioadă determinată; astfel, dacă se pierde această şansă, ea nu mai poate fi recuperată în totalitate pe parcursul vieţii.

By | 2018-01-05T09:36:00+00:00 iunie 21st, 2017|Articole|0 Comments