O lume fără traduceri…

O lume fără traduceri…

Încercaţi să vă imaginaţi o lume în care actul de a traduce nu există. Poate nu s-a inventat încă sau poate nu pare necesar…

Este adevărat că toată realitatea s-a năruit? Înţelegem astfel rolul unui traducător…

Nu putem concepe o realitate în care să nu existe Biblia, în care să nu fi auzit niciodată de Shakespeare, Dante, Tolstoi, Cervantes, Kafka etc. Dar o lume în care lucrările ştiinţifice nu pot fi înţelese decât de vorbitorii acelei limbi ar fi uşor de conceput? S-ar mai realiza oare progresul tehnic şi ştiinţific? Cu siguranţă societăţile ar rămâne cramponate decenii, poate secole, pe aceleaşi informaţii limitate: medicina ar stagna, tehnologia nu ar mai evolua.

Ar exista oare relaţii diplomatice fără translatori sau traducători? Categoric nu… Un haos general ar pune stăpânire pe tot sau o veritabilă izolare politică s-ar instala.

Creionându-ne o imagine de ansamblu, putem concepe importanţa unui act ce inițial părea banal: a traduce = a da corespondentul unui cuvânt într-o altă limbă, a transpune un text, o frază, un cuvânt dintr-o limbă în alta (DEX online). De fapt, este mult mai mult de atât: este liantul în societatea medicală internaţională, este chintesenţa evoluţiei culturale, este puntea creşterii tehnologice. Dacă un traducător tehnic sau ştiinţific trebuie să se raporteze la termenii corespondenţi corecţi, un traducător literar este nevoit să îşi plieze traducerea pe conotaţii şi semnificaţii, pe aspecte sociale şi culturale precise. De aceea marii traducători ai lumii au fost la rândul lor scriitori de marcă, gen Dante, Baudelaire sau chiar Eminescu.

Aceştia au înţeles grandoarea actului de a traduce: de a conecta societăţi diferite, idei filozofice, teorii ştiinţifice, realizări tehnologice sau de a consolida relaţii diplomatice.

By | 2017-12-18T11:13:33+00:00 iulie 19th, 2016|Articole|0 Comments