Să traduci un text înseamnă, în termeni largi, să realizezi corespondenţele lingvistice şi semantice dintre două limbi diferite. Pentru a îndeplini acest lucru, este necesar să stăpânim cele două idiomuri suficient încât să înţelegem, într-o anumită măsură, ceea ce traducem.

Totuşi, de-a lungul evoluţiei umanităţii, au existat momente când actul traducerii a fost vital. Spre exemplu, multe dintre lucrările din antichitate cunosc foarte multe variante traduse în limbi numeroase, dar care îşi pierd unele atribute sau, dimpotrivă, primesc unele noi, poate false. Multe din epopeile antichităţii greceşti au variante foarte îndepărtate în limbi mai puţin populare ale lumii. Traducătorii din acele timpuri nu erau doar traducători, erau oameni importanţi, dar uşor de manipulat, astfel încât textele erau modificate, voluntar sau involuntar, după voinţe exterioare traducătorului.

Oamenii de ştiinţă au emis numeroase ipoteze despre cartea de căpătâi a creştinătăţii. Despre Biblie, cartea sfântă şi atât de importantă pentru miliarde de oameni, se presupune că a fost modificată faţă de varianta originală a acesteia. Cercetătorii au înaintat ipoteza că ceea ce avem astăzi reprezintă un procentaj mic din ceea ce era Biblia în prima sută de ani după Înălţare. Se spune că apostolii şi discipolii Mântuitorului au fost primii traducători ai Cărţii Sfinte. Astfel, propriile lor impresii despre evenimentele remarcabile la care au participat pot diferi de la un apostol la altul. Avem diferite evanghelii datorită subiectivităţii umane.

Acum 2000 de ani lumea era la fel de impresionabilă ca şi astăzi. O voce sfântă evocă învierea lui Lazăr, alta menţionează vindecarea acestuia. Ceea ce este comun diferitelor variante ale Bibliei este, probabil, actul Învierii, dar şi Înălţarea. Cele mai multe detalii ale acestor evenimente miraculoase coincid în majoritatea traducerilor evangheliilor. Totuşi, capitole importante ca Geneza sau Apocalipsa nu sunt prezente în alte evanghelii. Se pare că de-a lungul istoriei s-a decis romanţarea aspectelor biblice astfel încât să devină un manual de conduită creştină bazat pe o filozofie a moralităţii inspirată din religiile lumii. Găsim parabole, învăţăminte, exemple sau dovezi ştiinţifice care să convingă cititorul de autenticitatea celor descrise în Biblie.

Deşi importanţa Bibliei pentru umanitate şi evoluţia ei de 2000 de ani sunt de necontestat , omul modern percepe detaliile cheie ale istoriei acestor texte sfinte şi recunoaşte modificările aduse Cărţii Sfinte de-a lungul timpului prin traducere, astfel încât să devină codul bunului creştin care este astăzi.