În ciuda faptului că mass-media portretizează de aproape un secol cultura islamică în maniere nu foarte flatante, descriind o civilizație înapoiată, fanatică dogmatic și violentă, încet-încet Islamul își dezvăluie adevărata frumusețe. Oamenii călătoresc din ce în ce mai mult în țări islamice în scopuri de recreere și nu de afaceri. Putem călători și descoperi frumuseți nemaiîntâlnite cu toate că încă există zone de conflict pe aceste teritorii.

Importanța acestei zone a lumii nu provine doar din potențialul turistic al acesteia, ci și din bogata și esențiala sa contribuție în dezvoltarea științifică a lumii moderne. Bazele matematicii au cunoscut un avânt memorabil odată cu bibliotecarul observatorului din Baghdad între 780-850 d. H, pe nume Al. Khwarizmi. Tratatul său de matematică (Calcul matematic prin reducere și restaurare) propunea soluții noi pentru ecuații liniare și etajate, diferite observații și studii algebrice și de geometrie. Tot el a introdus  în matematică și folosirea numerelor și cifrelor arabe care le-au înlocuit pe cele romane.

Fără îmbunătățirile aduse de arabi asupra compasului / busolei, hărților de navigație sau felinarelor, Magellan, Cabot, Vasco da Gama și Cristofor Columb nu ar mai fi devenit cine au fost. Tot arabii au inventat presa hidraulică și ceasul cu apă, care urmărește trecerea timpului în funcție de fazele lumii.

Omar Khayym este alt matematician celebru ce și-a adus contribuția în zona algebrei și geometriei, pentru ca mai târziu să ajungă să și modifice calendarul în 1079. Chiar și multe din limbile moderne au rădăcini adânci în limba arabă. Dragoman (translator sau ghid – în țările estice) a derivat din verbul tarjama (arab. A traduce). Multe alte cuvinte moderne provin din limba arabă veche: amiral, algebra, banană, carafă, girafă, mohair, sofa, zahăr, zero etc.

Pentru forma redactată a Coranului (Qur’an – a recita) a fost nevoie de studii colosale în filosofie, genealogie, istorie, limbă etc. În 622 d. H. Coranul a devenit cartea de căpătâi a țărilor arabe, devenind treptat legea și teologia islamică a întregii lumi islamice.

Islamul este totodată și prima credință tolerantă față de alte religii. În Coran regăsim numele de Avram, Moise și chiar Iisus Hristos, recunoscuți ca fiind profeți ai Coranului. Câtă vreme își plăteau dările califului, evreii puteau să practice ritualurile iudaice. Până în anul 1085 orașul Toledo din Spania era epicentrul toleranței religioase, deoarece se practicau liber cele trei religii mari: islamică, creștină, iudaică.