Groupthinking este un fenomen psihologic apărut din dorinţa noastră de a ne conforma unui grup din care facem parte sau vrem să facem parte. Apărut iniţial în 1972, termenul se referă mai exact la tendinţa unui grup de a lua decizii proaste sau prost gândite din cauză că membrii grupului s-au aliniat în gândire, izolându-se de opiniile exterioare grupului şi consolidând punctele de vedere pe care le împărtăşesc deja.
Potrivit lui John Malno, autorul cărţii De ce Groupthinking este o idee proastă, efectul cel mai dăunător al apartenenţei la un grup este presiunea exercitată de acesta de a forma un consens. În timpul întâlnirilor de afaceri, în cadrul conversaţiilor, membrii urmăresc să găsească un consens, deoarece cred în mod eronat că reflectă puterea ideii sau a opiniei în discuţie. De aceea, prima idee rezonabilă ce apare la nivelul grupului devine repede cea mai bună, iar ideile alternative nu vor mai veni.
Poate doar din politeţe sau doar ca să aparţină în continuare grupului, un membru sau altul poate oricând lua o decizie greşită, păstrând rata de eroare în continuare.
Lumea afacerilor este plină de astfel de situaţii, unele chiar faimoase. SwissAir este o companie aeriană elveţiană care devenise foarte puternică şi stabilă financiar. De aceea, consiliul de conducere a început să se considere invulnerabil, iar, în timp, superior celorlalte companii rivale. Dar a pierdut contactul cu realitatea şi mai târziu acest lucru a dus la faliment. Un alt exemplu este industria auto din SUA. Marii producători auto din America se considerau de zeci de ani o forţă de temut. De-a lungul timpului au concluzionat că sunt cei mai buni din lume sau că ştiu ce le trebuie americanilor. Dar totul s-a schimbat când companii rivale ca Toyota, Honda, Hyundai au pătruns pe piaţa americană, conducând către un dezastru de pe urma căruia piaţa auto din SUA încă nu şi-a revenit.
Aşa că, dacă puteţi, nu vă supuneţi opiniei majorităţii doar ca să faceţi parte din aceasta, deoarece acest comportament poate duce la eşec!
